Muzică de Orgă de Compozitori Transilvăneni din Secolele XVI-XVIII
Horst Gehann


IMAGEN

info.bmc.hu

198?
Electrecord STM-ECE 0560



A


Valentin GREFF-BAKFARK
Două fantezii pentru lăută (1552)

1 - I. Fantezia   [2:19]
2 - II. Fantezia   [2:14]



Daniel CRONER
Selectiuni din tabulatura pentru orgă (1681)

3 - Toccata in sol (Toccata 2. toni in g)   [1:43]
4 - Fuga in sol (Fuga 2. toni ex g)   [3:15]
5 - Toccata in mi (Toccata ex e)   [1:34]
6 - Fuga in la (Fuga in a)   [1:32]
7 - Toccata in re (Toccata ex d)   [1:25]
8 - Fuga in re (Fuga ex d, C/10)   [2:00]
9 - Fantezia in sol (Fantasia ex G)   [1:48]
10 - Fuga in sol (Fuga ex G, C/12)   [3:16]
11 - Intonatio Magnificat (Magnificat 4. toni ex e)   [2:34]



B


1 - Magnificat octi toni. Primus versus ex G   [2:31]
2 - Magnificat octi toni. Secundus versus in G   [1:44]
3 - Magnificat octi toni. Tertius versus in G   [1:59]
4 - Magnificat octi toni. Quintus versus in G   [1:05]
5 - Magnificat octi toni. Sextus versus in G   [1:28]
6 - Fuga super „Was mein Gott will” (ex a)   [2:15]



Anonymus
Şapte corale din carter pentru orgă de la Cincşor (1788)

7 - I.   [2:50]
8 - II.   [0:52]
9 - III.   [1:06]
10 - IV.   [1:29]
11 - V.   [2:42]
12 - VI.   [1:19]
13 - VII.   [1:21]





Horst Gehann
orgă la Biserica Evanghelică din Sighișoara (A/1, 2; B/7-13)
orgă la Biserica Evanghelică din Rīşnov (A/3-11, B/1-6)





Muzică de Orgă de Compozitori Transilvăneni din Secolele XVI-XVIII

Orga, instrument muzical destinat mai cu seamă cultului, a fost utilizată cu multe secole īn urmă in ţara noastră, primele atestări documentare datīnd din veacul XIV (in Nordul Moldovei şi īn Transilvania). Registrele de socoteli şi cele ale magistraturilor din oraşele transilvănene indică faptul că organiştii erau salariaţi ai cetăţilor īncă din veacul al XV-lea. Hieronymus Ostermayer din Braşov, diplomat şi istoric, este deseori pomenit īn mijlocul veacului XVI-lea īn note, care demonstrează īntre altele activitatea sa muzicală. El ajunge dealtfel şi la Bucureşti ca diplomat şi, cu aceeaşi ocazie, dă un concert pe o orgă portativă īn cinstea domnitorului Munteniei, Mircea Ciobanul.

Contemporan şi concetăţean cu el a fost celebrul lautist şi compozitor Valentin Greff-Bakfark (născut la 1507, īn Braşov), una din cele mai interesante figuri ale timpului său. Īnca din tinereţea sa, el se manifestă ca un adevărat virtuoz la curtea voievodului Transilvaniei Ioan Zapolia. Mai tīrziu el a fost īn serviciul cardinalului Franēois de Tournon, de la care a trecut la curtea regelui Henric II. Intre 1549-1566 Bakfark a cīntat la curtea regelui Sigismund August al Poloniei, cu mici intermitenţe. Este unul dintre cele mai frumoase momente ale vieţii sale, perioadă īn care i se publică la Lyon (1552) prima colecţie de piese pentru lăută. La 1568 se īntoarce īn Transilvania, unde face parte din curtea voievodului Ioan Sigismund, īmpreună cu fratele său Mihai. Rămīne şi sub domnia lui Ştefan Bathori; apoi, īn 1573, se īntoarce la Padova, unde, devenit celebru şi respectat, moare īn 1576, īn urma unei epidemii care cuprinsese oraşul.

Īn discul de faţă apar, īn interpretarea şi transcrierea lui Horst Gehann, două fantezii pentru lăută. Interpretul le-a preluat din lucrarea lui Ottó Gombosi „Three Fantasias for Lute” (1949), aranjament pentru pian de Ferenc Farkas. Ele au fost publicate pentru prima oară la 1664 de către Adrian le Roy şi Robert Ballard, apoi la 1674 de către Pierre Phalese. Lucrarea originală poartă titlul „Intabulatura Valentini Bacfarc Transilvani Coronensis. Liber primus. Lugduni apud Iacobum modernum, 1552”.

Dintre cele mai vechi şi importante manuscrise transilvănene pentru orgă se detaşează cele ale lui Daniel Croner, care a trăit la Braşov (unde s-a născut īn 22 martie 1656), oraş in care, se pare, fiinţa o adevărată şcoală de organistică. El a murit īntr-un sat din apropiere, la Hălchiu – unde a fost de altfel organist şi preot – īn 23 aprilie 1740. Figură importantă in Ţara Bīrsei, Croner a avut şi o intensă activitate diplomatică. Studiile şi le face la Wroclaw şi Wittenberg, unde invaţă şi arta organistică. La vīrsta de 25 ani, adică in 1681, realizează o serie de compoziţii pentru orgă, pe care le īnmănunchiază īntr-un caiet rămas manuscris, sub titulatura: „Tabulatura Fugarum, Praeludiorum, Canzonarum, Toccatarum et Phantasiarum. Comparata a Daniele Cronero, Coronense, Transilvano, Anno 1681, Die 30. Ianu; Wratislava”. Īn prima pagină a manuscrisului, autorul inclică īn limba germană conţinutul caietului: „Kurzer Unterricht der Applicaturen auff Instrumenten, zum Unter V. Hinauff, lauffen in beyden Händen”.

Discul de faţă conţine o serie de lucrări selectate din acest manuscris şi transcrise din tabulatura veche originală īn anul 1967. Sīnt folosite, īn spiritul vremii, moduri gregoriene, care conferă un anume aer de simplitate şi sinceritate in expresie.

Īn partea finală a discului figurează şapte corale compuse la 1788 de către un organist anonim. Este vorba de un caiet-manuscris aflat īn arhiva Bisericii Evanghelice din Cincşor. Ca şi lucrările lui Daniel Croner, caietele de orgă de la Cincşor au fost scoase la lumină in urma unor cercetări īntreprinse de autorul acestei prezentări in anii 1961-1965.

Autorul anonim (posibil Johannes Hegbert, care funcţiona ca organist īn acea epocă la Cincşor) a fost unul dintre organiştii care au brodat pe marginea coralelor protestante germane cīteva corale de orgă intr-un stil devenit tradiţional. Astfel de caiete, create de către organiştii autohtoni pe melodii cunoscute localnicilor, apar destul de frecvent, mai ales la finele veacului al XVIII-lea. Unele din coralele colecţiei de care vorbim fac parte şi azi din repertoriul organiştilor transilvăneni. Versiunea coralelor din discul de faţă a fost realizată, īn baza basului cifrat, de către Horst Gehann.

Lucrările au fost interpretate şi īnregistrate pe instrumente vechi: fanteziile lui Bakfark şi coralele unui autor anonim pe orga Bisericii Evanghelice din deal din Sighişoara, instrument construit īn 1857-1858, iar piesele lui Croner pe orga Bisericii Evanghelice din Rīşnov, realizată īn 1780, īn baza unor pozitive construite in 1667.

Horst Gehann, organist, compozitor şi realizator de prelucrări pentru orgă, a reuşit o performanţă deosebită in interpretarea acestor vechi lucrări, prin păstrarea autenticităţii stilistice, prin redarea cu pregnanţă a cītorva din cele mai interesante lucrări de organistică din ţara noastră.

Cristian C. Ghenea




Die auf dieser Schallplatte befindlichen Orgelwerke wurden von altsiebenbürgischen Komponisten aus den XVI-XVIII Jahrhunderten geschrieben.

Valentin Greff-Bakfark (1507-1576) war als Lautenkünstler in Siebenbürgen, Italien, Frankreich und Polen tätig. Die zwei Fantasien für Laute, welche von Horst Gehann für Orgel überschrieben wurden, stammen aus einem Manuskript vom Jahre 1552.

Weitere auf der Schallplatte befindlichen sieben Orgelwerke wurden aus einer 1681 datierten Tabulatur von Daniel Croner (1656-1740) entnommen; dem Zeitgeist gemäss, werden hier gregorianische Kirchentöne verwendet, welche dem Ausdruck eine gewisse Einfachheit und Aufrichtigkeit verleihen.

Die sieben Choralvorspiele gehören einem unbekannten siebenbürgischen Orgelkünstler, dessen Manuskript vom Jahre 1788 im Archiv der Evangelischen Kirche aus Cincşor (Kleinschenk) aufgefunden wurde.

Die Fantasien von Bakfark und Choralvorspiele des Anonymus wurden an der Orgel der Bergkirche von Sighişoara (Schässburg) aufgenommen. Es ist ein 1857/1858 gebautes Instrument mit einem tadellosen barocken Klangbild und mit folgender Disposition. Bourdon 16', Gedeckt 8', Flauto 4', Fugara 4', Waldflöte 2', Subbass 16' (Pedal), Principal 8', Octav 4', Quint 2 2/3', Mixtur 4 fach, mit Pedalkoppel (mechanisch), mechanischer Traktur (ausser Subbass-Pedal, welches pneumatisch gebaut wurde), Manual C-g3, Pedal C-d1, nicht ventiliert.

Die Aufnahmen der Croner'schen Werke fanden an der Kirchenorgel aus Rīşnov (Rosenau) statt. Das Instrument wurde 1780 unter Verwendung von 1667 erbauten Positiven hergestellt.

Die Disposition ist folgende:
Hauptwerk: Bourdon 16', Principal 8', Gecleckt 8', Octav 4', Klengedeckt 4', Quint 2 2/3', Flautino 2', Mixtur 3 fach.
Rückpositiv: Lieblich gedeckt 8', Principal 4', Flöte 4', Quint 2 2/3', Superoctav 2'.
Pedal: Subbass 16', Oktavbass 8', Flötenbass 8', Oktav 4', Mixtur 5 fach, Posaune 16' (mit Holztrichtern).
Manuale: C-f3.
Pedal: C-c1, mit Manualkoppel, mechanischer Traktur, ventiliert.






Miniatură din Psaltirea de la Dragomirna, īnfrumuseţată de Anastasie Crimea, 1602